Dansul dragostei...

Sunt eu,esti tu,suntem noi avantati in dansul dragostei care in mod invariabil imi mangaie chipul inocent si naiv. In pasi de dans simteam bataile inimii in ritm alert asteptand refrenul care avea sa imi sopteasca versurile inimii ce imi pecetluiau buzele instantaneu .Doar tinandu-ti mana in a mea nu puteam sa mai realizez cat de mult ne-a cuprins dansul.Privindu-te adanc in ochi citeam minciunile inepuizabile si cu precautie incercam sa nu las o lacrima sa curga,insa pacalita de propria-mi constiinta simteam cum,firav un mic cristal se desprinde din mine,imi spala obrajii fragezi si cade usor pe piept. Inmarmurita in bratele tale,cu vigilenta te strangem de umar cu teama de a nu te strecura,de a nu te topi,de a nu te evapora fara sa-mi dau seama ca nisipul printre degete. Simteam cum muzicalitatea iubirii imi curge prin vene, cum orchestra a devenit factor care ajuta la ghidarea corpurilor noastre cu un tempo ridicat. Ciudat,doar o simpla aplecaciune si aratatorul piciorului meu iti incolaceste corpul precum un sarpe care doreste sa te sufoce,sa te cuprinda,sa te consume fara sa realizeze…Dar tu esti inhibat,ceva te opreste din acest joc din acest accesoriu al dragostei noastre care aparent e asemanator cu ce se petrece intre noi. Deci spune-mi tu,iubire ca tango-ul nostru e mai mult de atat,ca dansul nostru e poveste,e basm ,e descantec,ca dansul nostru e interminabil,ca noi suntem cuprinsi in acest film pentru totdeauna si ca aceasta tentatie va domina intotdeauna sufletele noastre. Inca tind sa sper ca minciuna ta va deveni in cele din urma realitate,ca micul meu univers format din prefacatorie si falsitate va erupe intr-un final infaptuind inca un motiv care sa ma oblige sa ascult cu ironie aplauzele spectatorilor din spatele scenei,a celor care nu cunosc,insa in necunoscut vorbesc fara oprire. Opreste-te,priveste-ma si minte-ma din nou,nu support aceasta tacere indestructibila dintre noi. Sau macar sopteste-mi ca nici tu nu poti opri acest dans…