Speak for myself..

Vrei sa sti ceva? Demult nu imi mai vad adevarata reflectie in oglinda.. Oare s-a pierdut? Unde sa o caut, de unde sa o recuperez? Ce motive am sa nu zambesc si sa nu fiu fericita?.. Cel mai rau doare atunci cand simt ca imi pasa, imi pasa mult prea mult si nu am nimic din partea nimanui. Apoi ma razbun si devin atat de nepasatoare incat nu ma mai intereseaza nimic de nimeni,dar gresesc.. si fac mult mai rau.. Oare incerc sa devin ca ceilalti? Nu vreau sa fiu ca nimeni dar pur si simplu nu vreau sa-mi mai pese. Vreau sa aflu raspunsul la toate intrebarile mele chiar daca stiu ca atunci cand voi afla vor aparea altele. De ce nu stiu sa imbin nimic in tot ce fac? De ce tot ce fac e atat de rau? Poate toata rautatea din mine e controlata de ceva, e controlata de cineva, poate eu sunt doar o papusa, o papusa care in spatele scenei e dirijata de un papusar.. Iar cand va aparea ceva nou si mai bun voi fi aruncata la gunoi. Oare eu de ce nu ma schimb odata cu timpul? De ce raman aceiasi persoana descompusa in milioane de bucatele. De ce bucatelele aruncate pe jos din mine nu sunt puse la loc, ca la un puzzel. De ce nu pot schimba nici macar o picatura din mine, cel mai minuscul lucru, sa-l schimb sa fie mai bun mai nou..ceva..M-am saturat sa am sentimentul de vandalizare, devastare interioara si rautate sufleteasca.. De ce nu pot fi indeajuns de buna pentru nimeni? De ce nu pot fi indeajuns de buna pentru mine? De ce nu ma multumesc cu mine?.. poate asta ar trebui sa schimb cel mai mult..poate ar trebui sa tac si sa rabd.. Astept raspunsul la milioanele de intrebari si niciodata nu primesc un raspuns..de la nimeni.. pentru ca demult nu mai e nimeni care sa ma inteleaga si sa ma vada asa cum sunt eu defapt.